LATINA
1.La origine limba latina era vorbita in:
a) Imperiul Roman
b) Italia-pe intreaga peninsula
* c) Italia persana intr-o regiune numita Latium, de o parte si de alta a raului Tibru
ANS C
2.Latina din Antichitate apartine :
a) marilor familii ale limbilor romanice
* b) grupul occidental al limbilor indo-europene antice
c) lb.culte vorbite in cancelariile Europei moderne
ANS B
3.Obarsile legendare ale Romei se leaga de caderea unei alte cetati vestite stravechi :
* a) Troia
b) Nicene
c) Argos
ANS A
4.Cine ii va conduce ,in mitul greco-roman, pe troienii fugari spre a-si gasi o mutatie?
a) Ulise
* b) Aeneas
c) Ahile
ANS B
5.Aeneas era dupa datele…fiul lui:
a) Jupiter (Zeus) si al Alcmenei
b) Prianus-regele Troiei
c) Venus (Afrodita) si Anchises
ANS C
6.In conformitate cu mitul greco-roman, Iunona, sotia lui Jupiter ii urmarea si persecuta pe troieni pentru ca :
a) vroia sa ii impiedice pe fugari din drumul lor spre Italia
b) vroia sa dea prin troieni ,un exemplu altor popoare ca sa nu se mai impotriveasca destinului
* c) voia sa razbune judecata lui Paris, care in opinia ei.. marul frumusetii lui Venus
ANS C
7.Ajuns si stabilit in Italia, Aeneas vroia sa intemeieze potrivit traditiei, cetatea :
a) Roma - capitala lumii antice
b) Alba Longa - capitala a tinutului Latium
* c) Lavinium - de la numele si in cinstea sotiei sale Lavinia, fiica regelui latin al tinutului Latium.
ANS C
8.Rhea Silvia a fost:
a) mama fratilor Romulus si Remus, fiica zeului Ra si a sotiei lui
b) preoteasa zeitei…
* c) fica regelui Numitor…
ANS C
9.Romulus si Remus au fost salvati de la inec de :
a) o ursoaica cu doi pui
* b) o lupoaica insetata coborata sa bea apa
c) pastorul Faustulus care trecea pe acolo
ANS B
10.Dupa mitul roman Romulus si-a impus numele sau cetatii pentru ca......, de fratele sau geaman la poalele colinei palatine :
* a) zeii i-au trimis ca semn de putere 12,,, pe cand lui Remus doar 7
b) Romulus l-a invins prin lupta corp la corp pe fratele sau
c) armata lui Romulus a biruit-o pe cea a lui Remus
ANS A
11.Limba latina a devenit limba oficiala a celui mai intins imperiu :
a) prin razboaie de expansiune provocate de o politica externa preponderent ofensiva si agresiva
* b) prin colonizare si romanizare
c) prin politica externa de aliante si tratate de pace
ANS B
12.Existau in limba latina deosebiri intre :
a) limba in stadiul ei arhaic si cea vorbita zi de zi
b) limba satului si cea a orasului
* c) limba culta si cea vorbita de popor ca si intre diferitele stadii de evolutie a limbii latine
ANS C
13.Latina culta literara a atins maxima sa stralucire in :
* a) marile momente ale limbii latine ale secolului 1 i.Hr.
b) epoca premergatoare sec 1 i.Hr. (Claustus Ferentius)
c) epoca crestina, sec 4-5 d.Hr.
ANS A
14.Invaziile barbare care au distrus (476) Imperiul Roman, au afectat sau nu limba latina :
a) total
b) partial
* c) nu au afectat limba latina care devenise intre timp....instalarea unei civilizatii impunatoare
ANS C
15.Limba latina era vorbita :
a) identic pe tot cuprinsul imperiului
* b) diferit cu particularitati locale de catre popoarele din provinciile romane (unitar)
c) amestecat de catre foarte numeroasele etnii si grupuri etnice care au intrat pe parcurs in componenta poporului roman
ANS B
16.Intre limba latina si cele autohtone care au intrat din diversele regiuni ale Europei, care au intrat ca provincii in componenta statului roman, populatiile bastinase romanizate au preferat si au adoptat :
* a) limba latina vorbita cu o nuanta specific locala diferita de la o provincie la alta
b) limba latina si greaca (limba veche de cultura)
c) limba latina culta ,a textelor literare
ANS A
17.Nasterea limbilor romanice care au contribuit la dezvoltarea limbii latine in decursul secolelor IV-V – VII-VIII d.Hr., a fost provocata de :
a) ratiuni politice,economice si culturale care au afectat Imp.Roman
b) aparitia popoarelor migratoare
* c) diversitatea locuitorilor, a timpului, a limbii autohtone cu care limba latina a venit in contact
ANS C
18.Lexicul de baza al limbilor romanice precum si structura lor gramaticala provin din:
a) lexicul international actual de origine latina
* b) limba latina populara vorbita de masele largi
c) limba comuna indo-europeana din care provine si lexicul de baza al altor limbi
ANS B
19.Se numeste romanizare procesul de :
* a) formare a viitoarelor popoare romanice si a limbii acestora prin abordarea fondului de viata roman de catre locuitorii imperiului, autotransformarea limbii latine adoptate de-a lungul unui mileniu
b) formarea poporului roman prin extensie si asimilare istorica in circumstante nedeterminate
c) formarea limbilor romanice in spatiul european latinofon a...
ANS A
20.Pentru omul modern ca si cel de azi a invata latina in scoala inseamna:
a) a profita de ..(exercitiu de traducere in si din limba latina)
* b) a invata mai usor o limba romanica in.......economice, politice si culturale din UE
c) a cunoaste cultura si civilizatia Romei antice, purtatoare a culturii Greciei
ANS B
21.Familia lingvistica indo-europeana cuprinde:
* a) in jur de 15 idiomuri
b) 4 idiomuri
c) 20 idiomuri
ANS A
22.Specificul .familiei indo-europene se poate urmari prin :
a) intermediul limbilor nordice
* b) prin reconstituire pe baza comparatiei limbilor nordice care au continuat in antichitate
c) prin lb.moderne
ANS B
23.Prin termenul latinesc “urbis” se defineste:
a) o cetate din Antichitate
* b) cetatea eterna Roma
c) o realitate romana
ANS B
24.Limba latina are ca limbi descendente :
a) 5 limbi romanice oficiale nationale si inca 7 dialecte
b) 5 limbi romanice oficiale nationale si inca 3 idiomuri vorbite regional
* c) 5 limbi romanice oficiale nationale si 6 limbi vorbite regional,local
ANS C
25.La baza transformarii lb. lat. in lb. romanice a stat:
a) procesul de asimilare a popoarelor cucerite de romani
* b) procesul de romanizare lingvistica
c) procesul de sinteza etnica – transformarea limbii latine in limba romanica
ANS B
26.Contactul cu latina Antichitatii se realizeza prin :
a) intermediul textelor
b) pe calea scrisului
* c) prin operele literare ale Antichitatii, prin textele epigrafice si nomigrafice
ANS C
27.Cantitatea vocalica avea rol fonologic deoarece :
a) distingea intre vocalel lungi si cele scurte
* b) distingea sensul cuvintelor si functia lor gramaticala
c) facea deosebirea la nivelul timbrului vocalic
ANS B
28.Latina clasica literara poseda…
* a) ae , oe , au
b) ui , ei , ae
c) oe , au , eu
ANS A
29.Laringala glotala “h” reprezinta din punct de vedere fonetic:
a) o consoana foarte intensa
* b) o simpla aspiratie
c) o semiconsoana
ANS B
30.In latina epocii clasice accentul avea :
* a) o pozitie fixa
b) o pozitie libera
c) o pozitie intermediara
ANS A
31.Intr-un cuvant polisilabic pozitia accentului depinde de:
a) cantitatea ultimei silabe
b) cantitatea antepenultimei silabe
* c) cantitatea panultimei silabe
ANS C
32.Sistemul vocalic latin cuprindea 5 sunete deosebite ca:
a) timbru si loc de articulare
* b) grad de apertura
c) durata
ANS B
33.Vocala “e”este:
a) inchisa si neutra timbral
b) posterioara ca loc de articulare
* c) anterioara ca loc de articulare
ANS C
34.Vocala “a”este :
* a) deschisa si neutra timbral
b) anterioara ca loc de articulare
c) labial
ANS A
35.Diftongii din latina erau alcatuiti din 2 sunete:
* a) o vocala si semivocalele i sau u
b) o vocala oarecare
c) o vocoala si o consoana
ANS A
36.Accentul latin este pe penultima silaba daca :
a) este scurta cantitativ
b) este lunga cantitativ
c) este formata din mai multe silabe
ANS B
37.Accentul latin este pe antepenultima silaba daca:
a) ultima esta lunga cantitativ
b) penultima este lunga cantitativ
* c) penultima este scurta cantitativ
ANS C
38.Dintre urmatoarele cuvinte alegeti-l pe cel care poseda accenul pe penultima silaba :
* a) tegumentum
b) superior
c) species
ANS A
39.Dintre urmatoarele cuvinte existente alegeti-l pe cel care poseda accentul pe antepenultima silaba:
* a) filius
b) hiberna
c) magister
ANS A
40.Din punct de vedere al morfologiei latina era considerata o parte de vorbire flexibila intermediara de tranzitie:
a) numeralul
b) adjectivul
* c) pronumele
ANS C
41.Latina considera ca fiind o parte de vorbire intermediara de tranzitie :
a) verbul
* b) adverbul
c) conjunctiva
ANS B
42.Terminologia de adjectiv (adiectivum) surprinde comportamentulmorfologic pe care aceasta parte de vorbire il avea ca element care:
* a) se adauga insotind un substantiv
b) desemneaza o trasatura a substantivului
c) exprima o insusire , o calitate
ANS A
43.Prin etimologie , adverbul (adverbium < adverbum) semnifica rolul morfologic pe care il definim in propozitie:
a) ca parte de vorbire partial flexibila
* b) ca prezenta insotitoare si lamuritoare a vb. in ceea ce priveste circumstantele actiunii
c) ca asociat al verbului
ANS B
44.Sistemul functional al cazurilor lat. cuprindea:
a) 5 elemente
b) 8 elemente
* c) 6 elemente
ANS C
45.Structura morfologica nominala comporta :
a)t ema nominala
b) desinenta
* c) tema nominala si desinenta
ANS C
46.Elementele constitutive ale temei nominale pot fi:
a) radicalul si sufixele
b) vocala tematica,sufixele,prefixele si infixele
* c) radicalul,sufixele,vocala temei,prefixele si infixele
ANS C
47.Substantivele latine se incadreaza in cele 5 clase de flexiune (declinare) tinand cont de:
* a) sunetul final al temei si terminatia cazului G sg.
b) genul reprezentativ
c) forma de baza de la cazul N sg.
ANS A
48.La declinarea a 2 a substantivele feminine constitiue exceptie de gen si denumesc :
* a) tari,orase,insule,arbori fructiferi,obiecte casnice
b) realitati rustice
c) regiuni
ANS A
49.Terminologia singularia tantum se refera la:
a) substive defective de singular
* b) substive defective de plural
c) substive care isi modifica sensul de la singular la plural
ANS B
50.Substantivul canis , - is se incadreaza in categoria :
a) substantivelor defective
b) substantivelor cu tema izolata
* c) substantivelor cu tema mixta
ANS C
51.Substantivul artis , - is se incadreaza in categoria :
* a) subsantivelor cu tema mixta
b) defective
c) subatantivelor cu tema izolata
ANS A
52.Substantivul gens , -tis este:
a) un fals parisilabic
* b) un fals imparisilabic
c) un substiv de declinarea a III-a vocalica
ANS B
53.Substantivul mons , - tis este:
* a) un fals imparisilabic
b) un fals parisilabic
c) un subst.de declinarea a III a vocalic
ANS A
54.Flexiunea declinarii IV nu s-a mostenit in limbile romanice, ea disparand datorita:
a) procesului de simplificare flexionara
b) reducerii term. cazuale
* c) procesului de sincretism flexionar(metaplasma)
ANS C
55.Metaplasma declinarii a IV-a catre declinarea a II-a a fost favorizata de :
* a) asemanarile remarcabile dintre cele doua declinari
b) numarul foarte mic de substantive continute
c) sistemul flexionar foarte precar
ANS A
56.De o deosebita anvergura a fost procesul de metaplasma semnalat de la declinarea :
a) a IV-a spre a III-a
b) a I-a spre a II-a
* c) a V-a spre a I-a
ANS C
57.In urma procesului de metaplasma se constata migratia substantivelor de declinarea a IV-a catre :
a) a I-a
b) a III-a
* c) a II-a
ANS C
58.Clasificarea adjectivelor, in latina, se face dupa :
a) criteriul grammatical
* b) criteriul topologic si morfologic
c) criteriul lexical
ANS B
59.In structura morfologica a cuvintelor prefixele repr:
a) grupul de sunete care exprima sensul lexical al cuvintelor
b) grupul de sunete care exprima sensul gramatical al cuvintelor
* c) elemente cu valoare pur lexicala derivate
ANS C
60.Conceptul de morfem nu este aplicabil :
* a) radicalului
b) sufixului
c) vocalei tematice
ANS A
61.Declinarea a I-a din latina a fost sustinuta in mostenirea sa in limbile romanice de:
a) inexistenta substantivelor neutre
b) predominanta genului feminin
* c) forma feminina a celor mai numeroase adjective si substantive
ANS C
62.Mostenirea declinarii a II-a in limbile romanice a fost sustinuta de :
a) procesul de simplificare si regularizare
b) numeroase modificari de paradigma
* c) fenomenul de metapalsma
ANS C
63.Paradigma declinarii a II-a este folosita si de:
a) adjectivele din clasa a II-a de flexiune
b) numeralele cardinale
* c)adjectivele apartinand primei clase de flexiune
ANS C
64.Cuvintele latinesti deis,diis,dis reprezinta :
a) trei cuvinte diferite
b) triplete ale acelorasi cazuri ale substivului deus ,dei
* c)forme omonime de D si Abl plural
ANS C
65.Substantivele declinarii a III-a cu comportament consonantic la singular si vocalic la plural se incadreaza in categoria:
a) temelor izolate
* b) temelor mixte
c) temelor defective
ANS B
66.Substantivul maiores,-um (adjectiv substantivizat)reprezinta :
a) un substantiv cu tema izolata
b) un substantiv cu tema mixta
* c) un substantiv defectiv (pluralia tantum)
ANS C
67.Substantivele fas (ingaduit) , nefas sunt substantive:
a) defective de numar
b) defective de anumite cazuri
* c) defective de plural si anumite cazuri la singular
ANS C
68.Mostenirea substivelor declinarii a III-a a fost favorizata de :
* a) imparisilabism
b) caracterul lor consonantic
c) caracterul lor vocalic
ANS A
69.Declinarile a IV-a si a V-a au disparut din limbile romanice, nu s-au mostenit datorita :
a) situatiilor particulare
* b) procesului de sincretism flexibil (metaplasma)
c) vechimii lor
ANS B
70.MMMCCXLII reprezinta exprimarea in cifre romane a numarului :
a) 3152
* b) 3242
c) 3262
ANS B
71.MCDXII reprezinta exprimarea in cifre romane a numarului :
a) 912
* b) 1412
c) 1612
ANS B
72.Exprimarea corecta in cifre romane a valorii numerice 2005 este :
* a) MMV
b) MDDV
c) MCMV
ANS A
73.Tiparele formale ale numeralului ordinal erau :
a) adj.din prima clasa de flexiune
b) subst.de decl. I si a II a
* c) numeralele cardinale carora li se ataseaza sufixele respective
ANS C
74.Forma lexicala deni ,-ae,-a reprezinta :
a) un adjectiv cu 3 teminatii
* b) un numeral distributiv
c) un numeral multiplicativ
ANS B
75.Forma lexicala decemplex reprezinta :
a) un substantiv de declinarea a III-a
b) un numeral ordinal
* c) un numeral multiplicativ
ANS C
76.Forma lexicala milia reprezinta :
a) un substantiv feminin de declinarea a I-a
* b) acuzativul plural al numeralului mile
c) un adjectiv cu trei terminatii
ANS B
77.Numeralul cardinal tres,tria are paradigma asemenea :
* a) unui adjectiv din a II-a clasa de flexiune cu tema vocalica
b) unui substantiv de declinarea a III-a parasilabica
c) unui substantiv defectiv
ANS A
78.Primele doua numerale cardinale din latina :
a) sunt indeclinabile
b) au paradigma asemenea adjectivelor din a II-a clasa de flexiune
* c) au paradigma asemenea adjectivelor din prima clasa de flexiune
ANS C
79.Forma lexicala duo,due,duo reprezinta :
a) un adverb
* b) formele de N plural masculin si neutru ale numeralului cardinal 2
c) formele de N singular ale numeralului cardinal 2
ANS B
80.Seria pronumelor dependente de idea de persoana este reprezentat de:
a) pronumele nedefinite si cele negative
* b) pronumel personale,reflexive si posesive
c) pronumele interogative
ANS B
81.Toate pronumele participa la categoriile morfologice ale :
* a) numarului si cazului
b) persoanei si numarului
c) numarului, cazului si persoanei
ANS A
82.Pot functiona ca determinative sau determinante ale numarului :
a) pronumele personale
b) pronumele reflexive
* c) toate pronumele cu exceptia pronumelor personale si reflexive
ANS C
83.Pronumele personale:
a) diferentiaza categegoria morfologica pentru toate cele trei persoane
* b) nu diferentiaza genurile
c) nu diferentiaza numerele
ANS B
84.Pronumele posesive inlocuiesc :
a) numele posesorului
b) numele obiectului posedat
* c) numele posesorului si al obiectului posedat
ANS C
85.Substantivele neutre, indiferent de declinarea careia ii apartin, prezinta o particularitate care se refera la :
a) omonimie gramaticala la cazurile N, Ac, Voc singular
b) omonimie gramaticala la cazurile N, Ac, Voc plural
* c) omonimie gramaticala la cazurile N, Ac, Voc singular si plural
ANS C
86.Asemanarile dintre declinarea a II-a si a IV-a substantivala se refera la :
a) terminatiile cazuale
b) vocala temei
* c) repartitia genurilor gramaticale,anumite terminatii cazuale omonime si vocala temei
ANS C
87.Asemanarile declinarilor a I-a si a V-a se refera la :
a) procentul mare de substantive
b) terminatiile cazuale
c) originea comuna a vocalei tematice, repartitia genurilor gramaticale (lipsa genului neutru)si existenta dubletelor flexionare.
ANS C
88.Numele zilelor saptamanii asa cum au fost mostenite in majoritatea limbilor romanice reprezinta :
a) mostenirea vechilor forme de Ac singular
* b) mostenirea formelor de G singular
c) mostenirea formelor de N singular
ANS B
89.Compatibile cu criteriul de clasificare morfologica sunt :
a) adjectivele pronominale
b) adjectivele referentiale
* c) adjectivele calificative
ANS C
90.Adjectivele referentiale sunt :
a) adjective propriu-zise
b) adjective derivate de la alte adjective
c) adjective derivate de la substantive
ANS C
91.Adjectivele pronominale :
* a) nu au grade de comparatie si nu pot fi epitete
b) sunt comutabile intre ele
c) sunt coordonabile intre ele
ANS A
92.Adjectivele calificative (caracterizante) :
a) nu functioneaza ca epitete
b) sunt reprezentative pentru registrul cult al limbii
* c) au grade de comparatie, sunt coordonabile intre ele, pot functiona ca epitete
ANS C
93.Marea masa a adjectivelor latinesti o formeaza :
a) adjectivele pronominale
b) adjectivele referentiale
* c) adjectivele calificative caracterizante
ANS C
94.Adjectivele pronominale sunt adjective :
* a) doar in planul comportamentului morfologic
b) foarte slab reprezentate numeric
c) atestate si utilizate mai ales in registrul stilistic
ANS A
95.Terminatia cazuala “i” pentru toate genurile este specifica adjectivelor cu tema vocalica din a II-a clasa de flexiune la cazul :
a) G plural
b) N plural
* c) Abl singular
ANS C
96. Substantivul latin loca, -orum şi loci, -orum reprezintă:
a) o particularitate de caz
b) o particularitate de gen
c) un dublet morfo-semantic
ANS:C
97.Care e desinenta cazuala specifica declinarii a III-a in functie de care ea se identifica:
a) G sg terminatia –is
b) G sg terminatia –is si D sg terminatia –i
c) Ablativ sg terminatia –e si –i
ANS:A
98.Care sunt sufixele cu care se formeaza gradul comparativ si superlativ ale adj (forme regulate nomale) in lb latina:
a) –ior, -ius – pt comparativ; -isus, -a, -um, osus , -a, -um pt superlativ
b) –ior, -ius, pt comparativ; -isium, -a, -um, -rimus, -a, -um, -limus, -a, -um pt superlativ
c) –ior, -ius, pt comparativ; -imus, -a, -um, -asus, -a, -um pt superlativ
ANS:B
99.Terminatia cazuala –a pt neutru e specifica adj cu tema consonantica din a doua clasa de flexiune la cazul:
a) Abl Sg
b) N Ac V pl
c) G pl
ANS:B
100.Adj princeps, -ipis se incadreaza in:
a) I clasa de flexiune adjectivala
b) II clasa de flexiune adj, subclasa vocalica
c) II clasa de flexiune adj, subclasa consonantica
ANS:C
101. Adj nemor, -oris se incadreaza in:
a) II clasa de flexiune adj, subclasa consonantica
b) II clasa de flexiune adj, subclasa vocalica
c) I clasa de flexiune adj
ANS:A
102.Adj communis, -is se incadreaza in:
a) II clasa de flexiune adj, subclasa consonantica
b) II clasa de flexiune adj, subclasa vocalica
c) I clasa de de flexiune adj
ANS:B
103.Adj altus, -a, -um se incadreaza in:
a) II clasa de flexiune adj, subclasa consonantica
b) II clasa de flexiune adj, subclasa vocalica
c) I clasa de flexiune
ANS:C
104.Comparatia analitica se realizeaza in latina mai ales la acele adj:
a) care nu pot utiliza sufixul –ior, -ius datorita aglomerarii cacofonice de vocale
b) care apartin vorbirii populare
c) care apartin registrului cult
ANS:
105.Adj magnus, -a, -um apartine categoriei de adj:
a) cu comparatie analitica
b) comparatiei neregulate anomala realizata prin supletivism
c) cu superlativ in lichida
ANS:B
6.10Cel mai frecvent sufix utilizat in latina pt exprimare gradului superlativ e:
a) –rimus, -a, -um
b) –limus, -a, -um
c) –issimus, -a, um
ANS:C
107.Sufixul cu gradul de superlativ specific adj asper, -a, -um e:
a) –limus, -a, -um
b) –rimus, -a, -um
c) –issimus, -a, -um
ANS:B
108.Desinenta cazuala de G sg caract subst si adj declinarii a II-a:
a) contine vocala e
b) contine vocala o
c) contine vocala i
ANS:C
109.Ce gen au subst si adj care flexioneaza dupa declinarea a II-a :
a) toate genurile
b) numai masc si neutru
c) numai masc si feminin
ANS:A
110.Identificati subst de gen neutru din sintagma de mai jos si sensul direct al acesteia:
Curriculum Vitae
a) vitae = canalul vietii
b) curriculum = cursa vietii
c) curriculum = cunoastere a vietii
ANS:B
111 Aratati care sunt subst la Ac in propozitia de mai jos si identificati declin careia ii apartin:
Lupus pilum mutat, non mentem (Lupul isi schimba parul...)
a) lupus declin II, pilum declin II, mentem declin III
b) pilum II, mentem III
c) lupus II, mentem III
ANS:B
112 Completati spatiile punctate cu desinenta potrivita, alegand varianta corecta:
Multi gali erau agricultori
a) Multi Galli agricolaes erant
b) Multi Galli agricolae erant
c) Multi Galli agricolis erant
ANS:
113 Pronumele nedefinite mai sunt numite si:
a) pron negative
b) pron nehotarat
c) pron comparativ
ANS:B
114 Pronum nedefinite contin:
a) doua subclase
b) nu se clasifica
c) trei clase
ANS:C
Alegeti varianta corecta in constit urmat grup nominal:
a) animal velocissium
b) animalem velox
c) animales veloces
ANS:A
Pt forma adj admirabilicus alegeti forma subst corecta:
a) monumenti
b) monumentum
c) monumenta
ANS:B
Care din urmatoarele forme lexicale sunt un comparativ al adj vastus, -a, -um:
a) vastiores
b) vastissimus
c) vastorum
ANS:C
Care din urmatoarele forme lexicale reprez un superlativ al adj ferox, -ocis:
a) ferocia
b) ferocissima
c) ferociora
ANS:B
Alegeti varianta corecta in constituirea urmatorului grup nominal:
a) celeberimi reges
b) celebre regis
c) celebrius regibus
ANS:B
Pt forma subst vitius (vita, -ae) alegeti forma adj corecta:
a) dulcioris
b) dulcibus
c) dulcissimus
ANS:
Pt forma adj verae alegeti forma subst corecta:
a) hiemes
b) hiemem
c) hieme
ANS:
Care din urmatoarele forme adj reprezinta un comparativ al adj fidelis, -e:
a) fideliores
b) fidelium
c) fidelibus
ANS:A
Care din urmatoarele forme adj reprezinta un superlativ al adj multus,-a, -um:
a) multos
b) plura
c) plurimae
ANS:C
29. Pt forma subst civem alegeti forma adj corecta:
a) divitissium
b) divitibus
c) divitioris
ANS:B
Alegeti varianta corecta in constituirea urmat grup nominal:
a) meliorum terarum
b) bonae terris
c) optimae terram
ANS:
Pt forma adj laetiorem alegeti forma subst corecta:
a) campum
b) camporum
c) campos
ANS:
Forma pron hanc:
a) Ac sg fem al pron dem hic…
b) un adverb
c) N sg masc al pron dem Hic
ANS:A
Forma pron eorundem trebuie tradusa in romana:
a) pe acela
b) al, a, ai, ale acelorasi
c) al, a, ai, ale acelora
ANS:C
Care din urmat forme reprez un pron interogativ:
a) quantus, -a, -um
b) alliquis, -a, -um
c) quivis, quavis
ANS :A
Forma pronom alliquis se traduce :
a) vreunul
b) oricine
c) unul
ANS :A
Pronum un oarecare poate fi echivalat in latina prin:
a) quilibet
b) quidam
c) quisquae
ANS:B
Forma pronom alter se traduce:
a) altul, alta
b) vreunul, vreuna
c) celalalt
ANS:C
Forma pronom allia se traduce:
a) alta
b) una singura
c) vreuna
ANS:A
Forma pronom cuiusdam se traduce:
a) pe care
b) al, a, ai, ale unuia
c) un anumit
ANS:C
Forma pronom quorum se poate traduce:
a) pe cine
b) pe care
c) ai, a, al, ale caror
ANS:A
Care din urmat forme pronom reprezinta un pronume posesiv:
a) nihi
b) meus
c) me
ANS:B
Care din urmat pronume sunt create prin compunere:
a) hic…
b) hic, idem, ipse
c) ille, is
ANS:B
Sintagma verbala quoletquemne sta la baza pronumelui nedefinit romanesc:
a) oarecine
b) oarecare
c) oarece
ANS:
Sintagma nominala necmicam sta la baza pron rom:
a) nitica
b) nimic
c) niciuna
ANS:B
Indicati forma pronom si traducerea corecta a formulei funerare romane din care aceasta face parte
Sit tibi terra levis
a) tibi – Sa-ti fie tarana usoara
b) sit – Situl lui tibi e terra
c) levis – Levis e un sit cunoscut pe terra
ANS:A
Identificati toate formele pronom din textul de mai jos si traduceti in lb romana:
Idem sum qui fui semper
Is qui bene amat, bene castigat
a) qui-pron relativ, is-pron dem ; Sunt idem care am fost mereu; Cine iubeste bine, castiga bine
b) idem-pron dem, qui-pron relativ ; Cel care e la fel va fi la fel; Cine iubeste bine, bine castiga
c) idem-pron dem, qui-pron relativ, is-pron dem ; Sunt acelasi care am fost intotdeauna; Cel care iubeste bine, dojeneste bine
ANS:C
Pronum demonstrativ cu cea mai bogata mostenire e:
a) ille
b) hic
c) iste
ANS:C
Cate terminatii la grad pozitiv au si dupa ce clasa de flexiune nominala se declina adj in latina :
a) adj in latina – 3 terminatii la gr pozitiv si se declina dupa III clasa de flexiune a subst
b) adj latin se clasifica in 5 tipuri de flexiune dupa clasa de declinare a subst
c) la grad pozitiv adj pot avea 3, 2, 1 terminatii – se declina in functie de nr si forma terminat de la pozitiv dupa primele 3 declinari ale subst
ANS:
